Ceaiul turcesc de mere – o delicatesă aromată

În general, când spunem „ceai turcesc”, ne gândim la ceaiul negru servit din paharele micuțe în formă de lalea, cu o farfuriuță cochetă sub ele. Se bea foarte fierbinte, fără lapte și îndulcit cu un cub de zahăr. Ceaiul turcesc se consumă în orice moment al zilei, uneori mai multe cești una după alta.

Ceaiul a devenit foarte apreciat în Turcia după primul război mondial, când cafeaua, băutura preferată a turcilor, se scumpise și era mai puțin accesibilă pentru oamenii de rând. La jumătatea secolului XX s-a început și cultivarea ceaiului în țară, mai exact în regiunea Rize, pe coasta de est a Mării Negre. În prezent, Turcia se află în topul țărilor producătoare și consumatoare de ceai din lume.

Pe lângă ceaiul negru, în Turcia există și alte feluri de infuzii, printre care ceaiul de mere (elma çayı), ceaiul de măceșe (kuşburnu çayı), ceaiul de tei (ıhlamur çayı) sau cel de salvie (ada çayı).

Ceai turcesc de mere

Ceaiul de mere este popular mai ales printre turiști și se găsește din belșug în magazine și bazaruri. Adesea, ceaiul de mere este preparat ca o băutură instant, amestecând în apa fierbinte granule, cristale sau pudră de mere. Există de asemenea sub formă de plicuțele de ceai, însă cel mai bun este cel obținut din bucățele de mere uscate.

Continuă lectura „Ceaiul turcesc de mere – o delicatesă aromată”

Cum să prepari ceai la presa franceză

Presa franceză este un tip de filtru pentru ceai sau cafea, în care poți să-ți pregătești foarte ușor băutura preferată. Este o metodă practică, așa că îți recomandăm s-o încerci.

Presa franceză se compune dintr-un recipient transparent, de obicei din sticlă, și un filtru cu plasă metalică. Acesta poate fi împins în recipient cu ajutorul unei tije care are în partea superioară un capac cu piston.

Cum a apărut presa fraceză

Continuă lectura „Cum să prepari ceai la presa franceză”

Povestea termosului

Termosul este un accesoriu comun, care ne ajută să ne menținem băuturile preferate calde sau reci mai mult timp. Însă cum funcționează termosul și de ce a fost inventat? În rândurile următoare te invităm să explorezi povestea sa!

Ca multe alte invenții, termosul nu a apărut în scopul pentru care este folosit în prezent. Sistemul a fost conceput în anul 1892 de către chimistul și fizicianul britanic Sir James Dewar, pentru a păstra gazele lichefiate.

Concret, termosul este format din două recipiente, unul situat în interiorul celuilalt, separate printr-un spațiu parțial vidat, care reduce semnificativ transferul de căldură prin conducție sau convecție.

Continuă lectura „Povestea termosului”

Ai încercat ceaiurile presate?

Presarea frunzelor de ceai și comprimarea lor sub diferite forme are o tradiție veche. În general, ceaiurile Pu-erh sunt comprimate în formă de disc, piramidă, cuib etc., dar acest proces se poate aplica și altor sortimente. Procesul de presare al ceaiului Pu-erh a apărut tocmai din nevoia de a evita deteriorarea frunzelor în timpul transportului. În mod tradițional, un tort de Pu-erh avea 357g, iar 7 torturi cântăreau aproximativ 2,5kg, ceea ce ușura mult calculul și transportul ceaiului cu cai și catâri.

Comprimarea are avantajul de a reduce volumul frunzelor de ceai pentru transport, dar contribuie și la o conservare optimă – un aspect important în perioadele când nu existau materiale de ambalare eficiente.

Continuă lectura „Ai încercat ceaiurile presate?”

Guava, fructul tropical care îți aduce vara în cana cu ceai

Am adus un ceai nou în magazin pe bază de guava (Ceai rooibos Guava Chilli), așa că ne-am gândit să-ți povestim puțin despre acest fruct deosebit de aromat și dulce.

Guava este un fruct nativ în Mexic, America Centrală, Caraibe și America de Sud, dar care în prezent se cultivă în multe regiuni tropicale și subtropicale. În prezent, India este pe primul loc în producția de guava, cu peste 40% din totalul producției mondiale.

Continuă lectura „Guava, fructul tropical care îți aduce vara în cana cu ceai”

Despre obținerea ceaiurilor: oxidare vs. fermentare

În general, când vorbim de ceaiuri, termenii „oxidare” și „fermentare” se folosesc ca sinonime. Cu toate acestea, există o diferență importantă între cele două. Hai să vedem ce înseamnă mai exact fiecare și cum influențează procesul de obținere a ceaiurilor!

Oxidarea

Oxidarea se referă la reacția chimică prin care frunzele de ceai devin cafenii după recoltare, din cauza spargerii pereților celulari și expunerii la oxigenul din atmosferă. Este aceeași reacție care face ca bananele și merele să capete o culoare ușor maronie după ce sunt tăiate. Pentru a opri oxidarea frunzelor de ceai, acestea sunt expuse la căldură, astfel că enzimele responsabil de proces sunt „dezactivate”.

Continuă lectura „Despre obținerea ceaiurilor: oxidare vs. fermentare”

Annona muricata – un ingredient inedit pentru ceai

Annona muricata sau Graviola, cunoscută în engleză ca Soursop, este o plantă nativă în regiunea tropicală a Americii, mai puțin cunoscută în Europa. În prezent, este cultivată în numeroase regiuni tropicale și subtropicale din lume, mai ales în Mexic, Peru, Brazilia, Ecuador, Guatemala, Haiti, dar și în India.

Iată câteva curiozități despre Graviola:

Continuă lectura „Annona muricata – un ingredient inedit pentru ceai”

Genmaicha, ceaiul “popcorn”

Deși i se spune și “ceai popcorn”, Genmaicha nu conține porumb. „Floricelele” uneori prezente în acest blend apar în urma procesului de prelucrare și prăjire a orezului.

Genmaicha = ceai verde + orez prăjit

Aceasta este, foarte pe scurt, definiția Genmaicha, un tip de ceai japonez foarte apreciat. Denumirea de Genmaicha vine tocmai de la orezul brun  din compoziție (genmai în japoneză).

Povestea ceaiului Genmaicha

Continuă lectura „Genmaicha, ceaiul “popcorn””

Care e diferența dintre ceaiul verde și ceaiul oolong?

Dacă nu ai auzit până acum de oolong sau știi de el, dar nu ți-e clar prin ce se deosebește de ceaiul verde, ne-am gândit să îți prezentăm diferențele, pe scurt, în acest articol.

Ceaiul verde și ceaiul oolong sunt ambele obținute din fruze de planta ceaiului, Camellia sinensis, însă modul de prelucrare diferă, astfel că și infuziile rezultate au caracteristici diferite. Putem spune că sunt rude apropiate, dar cu personalități proprii.

Ceaiul verde este mult mai cunoscut decât oolong, cel puțin pe meleagurile noastre. În Asia, ceaiul oolong este foarte apreciat și se produce în special în Taiwan și în provincia chineză Fujian.

Continuă lectura „Care e diferența dintre ceaiul verde și ceaiul oolong?”

Chimia ceaiului

Într-o ceașcă de ceai se ascunde multă chimie, rezultatul combinației unice dintre condițiile de cultivare a plantei, mediu, climă și procesare.

Personalitatea unui ceai se datorează compușilor din frunzele de ceai, responsabili de aspect, aromă și gust. În timpul procesării, frunzele de ceai trec prin schimbări care își lasă la rândul lor amprenta asupra a ceea ce va fi băutura din ceașcă.

Principalele substanțe din ceai sunt polifenolii, produși de plante pentru apărare împotriva insectelor și a animalelor. Când vine vorba de infuzii, polifenolii sunt responsabili de astringența ceaiului, adică acea senzație de ușoară amăreală. Polifenolii pot ajunge până la 40% din greutatea frunzei uscate de ceai, iar o ceașcă tare de infuzie poate avea până la 240 mg de polifenoli.

Continuă lectura „Chimia ceaiului”