Ceaiul verde este recunoscut pentru
efectele sale pozitive asupra sănătății, datorate în special antioxidanților
din frunzele de Camellia Sinensis. Însă cât ceai trebuie să bei ca să te
bucuri de aceste beneficii?
Mai multe studii au arătat că persoanele care beau ceai verde constant au un risc mai redus de a face cancer, în comparație cu cei care nu consumă această băutură. De asemenea, există dovezi că ceaiul verde poate scade riscul de diabet tip 2 și boli cardiovasculare. Alte beneficii se referă la susținerea sistemului imunitar, îmbunătățirea funcției creierului, a sănătății dentare și un risc mai scăzut de artrită, Alzheimer și boala Parkinson (Sursa).
Pe lângă gustul deosebit, ceaiul verde este o băutură recunoscută pentru proprietățile sale nutritive, fiind bogat în antioxidanți, vitamine și minerale. Are efecte anti-inflamatorii, antibacteriene și antivirale, stimulează metabolismul și întărește sistemul natural de apărare al organismului în fața bolilor.
Există însă anumite momente în care ceaiul verde contribuie într-o mai mare măsură la starea de bine. Iată care sunt acestea:
Dimineața
Ceaiul verde stimulează capacitatea de concentrare și atenția, în special datorită conținutului de cofeină. Spre deosebire de cafea sau alte băuturi pe bază de cofeină, ceaiul verde are și L-Teanină, un aminoacid cu proprietăți calmante. Astfel, o cană de ceai îți va îmbunătăți funcțiile creierului și starea de spirit, dar fără să-ți dea o stare de agitație.
Totuși, evită să consumi ceai
verde pe stomacul gol, deoarece stimulează producerea de acid gastric.
Gyokuro este un ceai bogat în antioxidanți, astfel că fiecare ceașcă băută vine cu beneficii pentru sănătate, pe lângă gustul plăcut.
Hai să vorbim mai întâi despre acest gust deosebit.
Gustul caracteristic al ceaiului verde se datorează în mare parte unui aminoacid numit L-Teanină, care intensifică savoarea băuturii și îi conferă o aromă dulceagă.
L-Teanina este produsă de rădăcinile plantei de ceai (Camellia sinensis) și apoi direcționată spre frunze. Când acestea iau contact cu lumina, L-Teanina este transformată în catehină, un polifenol responsabil de astringența ceaiului verde.
În cazul Gyokuro, tufele de ceai sunt umbrite înainte de recoltare, astfel că nu există multă lumină solară. În consecință, cantitatea de L-Teanină transformată în catehină este mai redusă, ceea ce dă ceaiului Gyokuro un gust dulceag, intens, datorită cantității mari de clorofilă.
Rooibosul mai este cunoscut sub denumirea de “ceai roșu”. Atunci de unde până unde rooibos… verde?
Dacă ești pasionat de ceaiuri și infuzii, probabil că ai gustat deja rooibos verde. Dacă nu, nu-i timpul pierdut 🙂 Uite câteva lucruri interesante despre această varietate, pe care te invităm să o savurezi:
Rooibosul verde este mai puțin popular în comparație cu cel “clasic”, însă oferă aceleași beneficii pentru sănătate, la pachet cu un gust mai delicat.
Frunzele de rooibos verde au o culoare mai deschisă decât varianta obișnuită datorată procesului incomplet de oxidare. Aceasta este și principala diferență dintre cele două sortimente: pentru a obține rooibos roșu, frunzele sunt expuse procesului de oxidare, în timp ce în cazul rooibosului verde acest proces nu are loc. În schimb, după recoltare, frunzele sunt uscate și expuse la abur, astfel că nu mai oxidează, păstrându-și nuanța verzuie.
În comparație cu rooibosul roșu, cel verde are un nivel mai ridicat de antioxidanți, pe lângă minerale ca: potasiu, magneziu, fluor, fier, cupru, zinc și calciu.
Infuzia de rooibos verde este mai ușoară, dulceagă, cu aromă ierboasă mai pronunțată, dar fără a fi amară sau astringentă.
Este o variantă foarte sănătoasă pentru hidratare, deoarece nu are în compoziția sa taninuri, compuși naturali care pot interfera cu absorbția numitor nutrienți, cum ar fi fierul.
La fel ca rooibosul obișnuit, se obține din aceeași plantă ce crește în Africa de Sud (Aspalathus linearis) și nu conține cofeină, ceea ce îl face excelent pentru consum pe parcursul întregii zile.
Despre ceaiul verde se știe de secole că este extraordinar pentru sănătate, iar cercetările moderne i-au confirmat calitățile: previne bolile cardiovasculare și cancerul, are efect revigorant, toifică organismul, menține gingiile sănătoase, întârzie îmbătrânirea pielii și poate contribui la pierderea în greutate.
De unde atâtea efecte pozitive din câteva frunze, te întrebi? Ceaiul verde este bogat în antioxidanți, enzime, aminoacizi și polifenoli, care conferă plantei calitățile medicinale de excepție. De asemenea, reprezintă o sursă valoroasă de vitamine și minerale, mai ales magneziu, potasiu și fier. Polifenolii din ceai fac parte din subtipul numit catehine, antioxidanți care protejează de radicalii liberi și reduc inflamațiile. Frunzele de ceai verde conțin un procent de 25% catehine, spre deosebire de ceaiul negru, care are doar 4%. Și ceaiul alb are un conținut ridicat de catehine, însă într-o compoziție diferită, ale cărei proprietăți au fost mai puțin studiate.
După apă, ceaiul este cea mai populară băutură din lume, iar celebritatea sa nu se datorează doar gustului bun, ci și calităților sale excepționale. Un adevărat “dulăpior cu medicamente”, ceaiul verde este învăluit într-o aură de respect, fiind considerat, de mii de ani, un remediu miraculos.
Partea interesantă este că studiile au confirmat multe dintre afirmațiile și credințele tradiționale despre ceai, astfel că acesta este recunoscut de oamenii de știință ca o băutură extrem de benefică, inclusiv în lupta cu bolile contemporane.
Pentru cei care au nevoie de dovezi științifice, „Cartea ceaiului verde”, de Dr. Lester A. Mitscher și Victoria Dolby Toews, aduce argumente solide cu privire la proprietățile ceaiului verde. Numeroase cercetări, statistici și experimente indică, fără dubiu, impactul pozitiv al ceaiului asupra sănătății.
Așadar, pregătiți-vă de o incursiune științifică în universul ceaiului, cu detalii din chimie și biologie, îndulcite de povești și legende din această lume fascinantă!
Aliment, medicament, băutură
Cartea începe cu prezentarea diferitelor tipuri de ceai și a caracteristicilor lor – o ocazie pentru cititor să-și clarifice anumite informații.
Istoria ceaiului are alocat un întreg capitol, din care aflăm că, surprinzător, această plantă a fost folosită mai întâi ca aliment, înainte de a ajunge în ceștile din toată lumea ca băutură.
“în Thailanda, din frunzele de ceai expuse la aburi se formau bile, care erau mâncate cu sare, ulei, usturoi, grăsime de porc și pește uscat”
“locuitorii Burmei antice culegeau frunzele de ceai și le mâncau ca salată”
“în Tibet, ceaiul era pregătit ca mic-dejun – i se adăuga orz, sare, zer de capră și se amestecau toate până ajungeau la o consistență cremoasă.”
Dar ce ziceți de următorea rețetă? “În secolul al VI-lea, ceaiurile se pregăteau prin fierberea frunzelor de ceai în apă și prin adăugarea de ceapă, ghimbir și portocală.”
Din cele mai vechi timpuri, ceaiul era considerat un elixir al sănătății, iar oamenii credeau despre el că detoxifică organismul, crește imunitatea, ajută digestia, înlătură oboseala și prelungește durata vieții – presupuneri care au fost confirmate ulterior de oamenii de știință.
Nu lipsesc legendele despre descoperirea ceaiului, precum și datele istorice despre răspîndirea sa în timp, la diferite culturi. În anul 780, ceaiul avea deja dedicată o carte consistentă, scrisă de Lu Yu și intitulată “Ch’a Ching” („Cartea ceaiului”), care prezenta tehnici specifice de cultivare a plantei, precum și de prepararea ceaiului.
Jocul cu ceai
În anii 1200, consumul de ceai a început să câștige popularitate în Japonia, astfel că a apărut jocul tocha, având la bază concursurile de băut ceai ce se dezvoltaseră în China în urmă cu peste un secol. Participanții erau provocați să distingă un ceai original de unul fals. Jocul a devenit tot mai complicat și a evoluat spre a identifica soiul, partea de țară unde a fost cultivat ceaiul sau chiar numele plantației. Câștigătorii primeau premii consistente.
Foto: cntraveler.com
„Fântâna tinereții”
Impactul ceaiului asupra sănătății este disecat în mai multe capitole, în care autorii explică pe larg modul său de acțiune asupra organismului. De exemplu, aflăm că o ceașcă de ceai verde conține la fel de multă vitamina C cât o lămâie întreagă sau că această băutură este o sursă importantă de fluoruri, minerale care luptă împotriva cariilor. Aproape toate beneficiile ceaiului verde pentru sănătate se bazează pe funcția antioxidantă a extractului de ceai verde.
Capitolul despre rolul ceaiului verde în prevenirea și tratarea cancerului detaliază modul de apariție a acestei maladii și oferă câteva sfaturi pentru a scădea riscul îmbolnăvirii. Este evidențiat impactul benefic al ceaiului verde în mai multe cazuri de cancer, prin explicații detaliate. Autorii descriu procesele chimice corespunzătoare și citează numeroase studii pentru fiecare caz.
Concluzia: ceaiul verde este un mod eficace de a preveni diverse tipuri de cancer, în special acelea care afectează pielea, tractul gastro-intestinal, plămânii, prostata, ficatul, pancreasul și vezica. Mai mult, ceaiul joacă un rol de susținere în timpul tratamentului cu radiații sau chimioterapie.
Urmează mai multe capitole despre efectele pozitive ale ceaiului pentru bolile cardiovasculare, pentru dinți, digestie, dar și asupra sănătății feminine. Și în ceea ce privește longevitatea veștile sunt bune: studiile arată că băutorii de ceai trăiesc mai mult decât persoanele care evită această băutură.
Foto: pinterest.com
Dacă sunteți indeciși când vine vorba de alegerea unui ceai, cartea pune la dispoziție un ghid al varietăților de ceai verde din toată lumea, cu accent pe cele chinezești și japoneze.
Pentru mai multe detalii despre studiile citate, puteți apela la bibliografia foarte cosistentă de la finalul cărții. În plus, glosarul de termeni este util pentru a clarifica unele concepte menționate în carte, din lumea ceaiului sau a medicinii.
S-au făcut şi se fac în continuare nenumărate studii, care confirmă efectele benefice ale ceaiului verde, şi lucrul acesta nu poate decât să ne bucure foarte mult. Iată că o nouă cercetare, realizată de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Heidelberg, a demonstrat din nou cât de bine e să consumăm ceai.
După cum se ştie, ceaiul verde conţine nenumăraţi antioxidanţi. Studiul de faţă şi-a propus să examineze mai îndeaproape compoziţia şi efectele acestora şi a descoperit că epigallocatechin gallate, un tip de catechin, este deosebit de eficient în tratarea amiloidozei. Această conditie se caracterizeaza printr-o depunere de proteine în ţesuturile anumitor organe, în special în ţesuturile inimii şi plămanilor, provocând în timp disfuncţia organelor. Un leac împotriva acestei boli nu a fost descoperit… până acum! Studiiul despre care vă povestim, a dovedit cum consumul regulat de ceai verde reduce considerabil depunerea proteinelor în afara celulelor şi astfel ţine afecţiunea sub control.
Şi că tot discutăm despre ceaiul verde, povestiţi-ne… voi cum l-aţi descoperit?
Din categoria nou înființată de “sfaturi cosmetice neortodoxe pentru că nu ai auzit până acum de ele”, azi îți povestim despre baia în ceai verde. Da, ai citit bine. Baie în ceai verde, la tine acasă – dacă ai cadă, that is.
De ce ai face asta? Pentru ca poți. 😀 Și pentru că este foarte sănătos.
Ceaiul verde e foarte foarte benefic pielii tale și organismului tău. Știi ca pielea e cel mai mare organ al corpului, nu? În timpul unui duș absoarbe câtiva litri de apă – câți anume, am uitat și la fel și Google. Imaginează-ți că ești într-o cană imensă de ceai, te relaaaaaxezi și devii alt om, unul mai bun în sens …bio -chimic.
Fără a exagera, o baie de ceai verde înseamnă ca tu și pielea ta vă veți bucura de multe lucruri bune:
Detoxifiere – toxinele ies din pori și ies și ies…
Hidratare – multă, multă, multă J
Relaxarea mușchilor (bine, orice baie face așa ceva, dar asta un pic mai mult)
Amânarea îmbătrânirii celulelor
Calmarea și vindecarea pielii stresate
Prevenirea efetelor dăunatoare ale soarelui (ceaiul acționează ca o “cremă de protecție)
Calmarea efectelor dăunatoare ale soarelui (crema de după arsuri)
Întinerirea celulelor pielii
Prevenirea și tratarea acneei
Combaterea mătreții
Combaterea psoriazis-ului
Ajuta în vindecarea unor probleme ale pielii precum mușcături de insecte, alergii etc.
Deci, cum faci?
Iei o bucată mărișoara de tifon – trebuie să improvizezi din ea un săculeț.
