2013 in termeni de ceai

A sosit acel moment al anului in care lumea se pune pe facut liste cu ce vrea de la 2013. Sau ce vrea de la ea in 2013.

Cumva, am ajuns sa am o lista cu rezolutii legate de ceai pentru 2013.

Suna cam asa:

  • Vreau sa beau ceai verde fara indulcitor. Va fi greu, dar ceva imi spune ca o sa merite. La ceaiul negru nu se pune problema asta, face parte din alta liga. Poate in 2014.
  • In fiecare luna vreau sa incerc un ceai nou. Pare putin, nu? Dar la cate ceaiuri am acasa, tentatia sa beau din ele si sa nu le fac cunostiinta papilelor mele cu ceva nou va fi mare. In plus, daca in decembrie voi ajunge la concluzia ca mi-am depasit cu 400% planul (ca pe vremea comunistilor), cu atat mai bine.
  •  In fiecare luna vreau sa merg intr-o ceainarie noua. Sunt curioasa daca gasesc 12 ceainarii noi in Bucuresti. 😀 Am fost de curand in Joie de Vivre, in Cotroceni, dar …asta a fost in decembrie, deci nu se pune.
  • Sa invat mai multe despre modul de preparare al ceaiului – sunt o mare ignoranta aici.
  • Sa ajung pe o plantatie de ceai in Turcia. Pe principiul “dream big”, vreau sa vad unde creste ceaiul turcesc si cum se prepara. Stiu unde – in nordul tarii, in apropiere de zona de coasta – dar vreau sa merg sa vad. 😀


sursa foto : pinterest.com

Cam atat.

Voi aveti rezolutii mai ciudatele?

Ghidusii din calatorii – episodul Gabrovo, Bulgaria

La inceput de iunie, in drum spre buricul Bulgariei, Kazanlak, unde se tinea Festivalul Trandafirilor, ne-am oprit pe drum in Gabrovo, pentru „a face plinul”.

In parcul central, langa un teren de joaca am gasit un loc care era pe jumatate restaurant, pe jumatate ceainarie, pe jumatate cofetarie. Decor dragut, terasa si mai draguta, mancare buna, prajituri apetisante – ce altceva ti-ai mai putea dori?  A, un ceai! : )

Meniul era si in engleza si asa am putut sa comandam un ceai cu denumire fistichie – nimic chinezesc, doar denumire fistichie. Pfaa, primul meu ceai bulgaresc! Sau primul baut pe teritoriu bulgaresc.

Nu mai tin minte numele ceaiului, nici gustul (rusine sa-mi fie) dar nu o sa uit ce am gasit in ceainic. Asta:

–          Ia uite! Ce dispozitiv ciudat!

Am luat-o, am intors pe toate partile, am testat-o. Deci are o strecuratoare si un suport ….ce face suportul? De ce are chestia aia?

A trebuit sa ma intorc din Bulgaria, sa ajung la descarcatul pozelor, ca sa imi pice fisa: e o strecuratoare care, o data folosita,  poate fi pusa pe masa fara a o pata . E mai igienic, din atatea puncte de vedere. Nu trebuie nici macar inghesuita pe farfurioara de la cescuta, se pune lunga.

Pe noi ne-a indus in eroare faptul ca aveam un ceai preparat cu ceai la plic si ni s-a adus si strecuratoare…Ce concept! : )

PS: Cafeneaua – hai sa o numim asa – se numeste „Lipite” si e foarte ok si la capitolul preturi. Daca nu stii chirilica, uita-te dupa  o banda galbena pe un geam pe care scrie ”Aunume”

Bine ai venit, iubitorule de ceai!

Te asteptam! Ai sosit la momentul potrivit. 🙂 Tocmai faceam ultimele pregatiri pentru deschiderea celui mai fain magazin de ceaiuri: d’Oro Tea. Ne-am gandit sa adunam intr-un loc cele mai bune ceaiuri, nemaiauzite, negandite, din care sa iti alegi dupa pofta inimii sau dupa dorul ei.

Dar o sa vina si vremea cand o sa povestim mai multe despre ceaiurile noastre si de ce sunt ele speciale. Deocamdata, fa-te comod.Simte-te ca acasa, in locul tau confortabil. Reazema-te de perna asta colorata, de inspiratie orientala si serveste un ceai. Sa fie verde sau oolong? Lasa ceasca sa-ti incalzeasca mainile si inspira adanc aroma simpla si puternica. La ce te gandesti?

Nu stiu daca esti vorbaret din fire, dar sper ca ceaiul o sa-ti dezlege limba si o sa te faca sa-mi vorbesti despre dragostea pe care i-o porti. In fond, asta o sa facem aici, o sa povestim despre ceai, despre arta savurarii lui, despre placerea pe care ne-o ofera, despre micile momente de evadare, despre lumea pe care ne-o deschide. In fiecare ceai e o lume intreaga si noi o vom descoperi impreuna.

Esti pregatit? Sa-ti mai torn o ceasca?

(sursa foto)