Ceaiul turcesc de mere – o delicatesă aromată

În general, când spunem „ceai turcesc”, ne gândim la ceaiul negru servit din paharele micuțe în formă de lalea, cu o farfuriuță cochetă sub ele. Se bea foarte fierbinte, fără lapte și îndulcit cu un cub de zahăr. Ceaiul turcesc se consumă în orice moment al zilei, uneori mai multe cești una după alta.

Ceaiul a devenit foarte apreciat în Turcia după primul război mondial, când cafeaua, băutura preferată a turcilor, se scumpise și era mai puțin accesibilă pentru oamenii de rând. La jumătatea secolului XX s-a început și cultivarea ceaiului în țară, mai exact în regiunea Rize, pe coasta de est a Mării Negre. În prezent, Turcia se află în topul țărilor producătoare și consumatoare de ceai din lume.

Pe lângă ceaiul negru, în Turcia există și alte feluri de infuzii, printre care ceaiul de mere (elma çayı), ceaiul de măceșe (kuşburnu çayı), ceaiul de tei (ıhlamur çayı) sau cel de salvie (ada çayı).

Ceai turcesc de mere

Ceaiul de mere este popular mai ales printre turiști și se găsește din belșug în magazine și bazaruri. Adesea, ceaiul de mere este preparat ca o băutură instant, amestecând în apa fierbinte granule, cristale sau pudră de mere. Există de asemenea sub formă de plicuțele de ceai, însă cel mai bun este cel obținut din bucățele de mere uscate.

Continuă lectura „Ceaiul turcesc de mere – o delicatesă aromată”

Istoria uneia dintre cele mai tinere culturi de ceai din lume

Turcii au o vorbă care spune că “discuţiile fără ceai sunt ca noaptea fără lună”. Iar dacă aţi fost prin bazarele turceşti, ştiţi cu siguranţă la ce ne referim. Ceaiul este o băutură foarte iubită în Turcia, depăşind la consum nu mai puţin celebra cafea. Însă puţini ştiu că Turcia nu este doar ţară consumatoare de ceai, ci şi producătoare. Astăzi ne-am gândit să povestim despre istoria culturii ceaiului turcesc.

Raportată la cei 5000 de ani de istorie a acestei băuturi, tradiţia ceaiului turcesc este una foarte tânără, dacă ne gândim că a luat naştere în anii 1500, datorită activităţilor comerciale desfăşurate pe Drumul Mătăsii. Popularitatea ceaiului a crescut la finalul anilor 1800, dar a cucerit definitiv turcii de-abia la jumătatea secolului XX.

Foto: worldatlas.com
Foto: worldatlas.com

O primă tentativă de cultivare a ceaiului în Turcia a avut loc în anul 1917, dar din cauza contextului nefavorabil (războiul de independenţă), aceasta a eşuat. 20 de ani mai târziu, 20 de tone de seminţe de ceai au fost importate din Batumi, Georgia şi plantate pe dealurile din regiunea Rize, aflată la malul Mării Negre. Rezultatul: 30 de kilograme de ceai. Climatul umed din această regiune, cu temperaturi ridicate şi o distribuţie potrivită a precipitaţiilor pe toată durata anului, s-a dovedit a fi ideal pentru cultivarea ceaiului.

Consumul de ceai a fost impulsionat şi de factori economici. După primul război mondial, cafeaua s-a scumpit, iar ceaiul a devenit mult mai accesibil: 4 pahare de ceai costau cât o ceaşcă de cafea turcească. Continuă lectura „Istoria uneia dintre cele mai tinere culturi de ceai din lume”

Taifas la un pahar de ceai turcesc

Parte importanta a culturii turcesti, ceaiul (cayi) este un simbol al ospitalitatii si prieteniei, dar si al bucuriei de a trai. Pe strada, in piete, in fata magazinelor si a tarabelor, turcii isi savureaza ceaiul in timp ce stau pe scaune mici si discuta subiectele zilei.

Ceaiul a devenit popular in Turcia in secolul XX, ca o alternativa mai ieftina la cafea, iar acum este servit la orice ora din zi, fiind nelipsit de pe mesele turcilor. La ora actuala, Turcia se numara printre primele state consumatoare si producatoare de ceai din lume, iar cele mai mari plantatii de ceai se gasesc in regiunea Rize din estul tarii.

ceai turcesc

Ceaiul turcesc este in mod traditional un ceai negru, insa turistii apreciaza foarte mult ceaiul de mere (elma cayi), fara cofeina, cu un gust dulce. De asemenea, sunt cautate si ceaiurile de salvie, tei, macese sau diferitele mixuri de flori si plante vandute in mici magazine sau in bazaruri.

Ceaiul turcesc se bea dintr-un pahar de sticla avand forma unei cupe de lalea. Se serveste fierbinte, cu doua cuburi de zahar alaturi, iar concentratia poate fi ajustata adaugand mai multa apa fiarta peste ceaiul initial, care are un gust foarte puternic. Puteti alege sa beti un ceai slab (acik), unul mediu sau unul tare (koyu).

Prepararea ceaiului turcesc se face folosind un ceainic special (caydanlik), asemanator cu samovarul, constand intr-un vas mare avand deasupra sa unul mai mic. In recipientul mare se pune la fiert apa, iar in cel mic se pun frunzele de ceai cu putina apa.

Foto: pinterest.com
Foto: pinterest.com

Dupa ce apa din ceainicul mare a ajuns la fierbere, se opreste focul si se lasa putin sa se linisteasca. O parte din apa fierbinte se toarna apoi peste frunzele din vasul mic si se lasa la infuzat aproximativ cinci minute. Ceaiul astfel obtinut este unul concentrat si se dilueaza cu apa in functie de preferinta celui care il bea.

Daca vreti sa faceti o scurta calatorie imaginara in fascinantul Istanbul, va invitam la un CEAI TURCESC! Pentru a îl prepara acasă ai nevoie doar de apă fiartă și un ceai negru simplu. Alege sortimentul preferat de pe www.doro-tea.ro!