Dacă vrei să te bucuri de un ceai dulce fără să adaugi zahăr, ce-ai zice de un honeybush? Este o plantă înrudită cu mai cunoscutul rooibos, din familia Cyclopia, fără cofeină și cu un gust dulceag în mod natural. Se cultivă în Africa de Sud și, la fel ca rooibosul, reprezintă un substitut interesant la ceaiul obișnuit (Camellia sinensis). Deși nu este atât de popular ca rooibosul, credem că merită atenția iubitorilor de ceai, așa că îi dedicăm articolul de astăzi.
Povestea honeybush
Interesul internațional pentru honeybush se datorează companiilor de comerț olandeze și engleze prezente în Africa de Sud. În 1652, a fost înființată o așezare ce ulterior avea să devină Cape Town, ca bază pentru Compania Olandeză a Indiilor de Est, care comercializa ceai indian și condimente din Asia de Sud-Est. Botaniștii au început să studieze flora bogată din regiune, iar în anul 1705 apare prima mențiune a plantei honeybush. Aceasta a fost recunoscută ulterior de coloniști ca fiind bună pentru prepararea unei infuzii înlocuitoare pentru ceai, probabil observând practicile populațiilor autohtone.
La începutul secolului al XIX-lea, britaniciii au luat de la olandezi Colonia Capului. Câțiva ani mai târziu, engleza devine limba oficială, ceea ce a contribuit la răspândirea produselor sud-africane în Anglia și America. În cartea “King’s American Dispensatory” din 1898, honeybush apare deja ca substitut al ceaiului, cu o referire la utilizarea în Colonia Capului din Africa de Sud. Populația locală Khoisan folosea honeybush-ul ca tratament pentru tuse și alte simptome respiratorii asociate cu infecții.
Despre planta honeybush
Honeybush pentru consum se obține mai ales din specia Cyclopia intermedia și mai puțin din Cyclopia subternata, deși există și alte specii ale plantei identificate în regiunea Africii de Sud. Se pare că toate acestea se pot infuza pentru a obține o băutură, însă calitatea gustului variază în funcție de specie. De asemenea, diferă mărimea și forma frunzelor, însă majoritatea sub subțiri, alungite, sub formă de ace. Planta este ușor de recunoscut datorită florilor de un galben aprins, cu miros de miere. În mod tradițional, honeybush este recoltată în timpul perioadei de înflorire, toamna devreme sau primăvara târziu, însă din cauza cererii ridicate culesul se face în unele situații până în vară.
Beneficii pentru sănătate
Honeybush este utilizat pentru a trata tusea datorită pinitolului, o substanță cu proprități expectorante. Studiile de laborator au arătat că acesta reduce glicemia și este bun pentru diabetici. De asemenea, planta conține și flavoni, care reduc lipidele din sânge și calmează simptomele de menopauză. Fiind o sursă naturală de antioxidanți, infuzia de honeybush ajută sistemul imunitar să lupte cu stresul oxidativ, dăunător pentru celule, întărind organismul împotriva infecțiilor. Planta mai este recunoscută și ca fiind eficientă în reducerea inflamațiilor, astfel că previne dezvoltarea bolilor inflamatorii cronice.
Gust, proprietăți și mod de preparare
Gustul aduce cu un gem de caise, având parfum floral, de miere și fructe uscate. Pentru a-i accentua aroma, adaugă puțină miere în infuzie. Ceaiul honeybush are avantajul de a putea fi consumat atât cald, cât și rece; în plus, se potrivește foarte bine cu sucurile de fructe, deci îl poți combina cu succes în cocktail-uri nealcoolice.
Nu are cafeină, așadar poți să o bei fără probleme chiar și seara. Este considerată o băutură liniștitoare, deși nu are proprietăți sedative. Datorită conținutului scăzut de tanin, infuzia obținută nu este deloc astringentă, cum se întâmplă în cazul unor ceaiuri negre sau verzi.
Se prepară ca orice altă infuzie de plante, folosind 1-2 linguriţe la 250ml apă fiartă, cu un timp de infuzare de 5-8 minute.
Surse: itmonline.org, thewhistlingkettle.com, livestrong.com