Ceai d'Oro Tea – Rețete, beneficii şi poveşti
Se apropie perioada sărbătorilor, aşa că ne-am gândit să-ţi prezentăm o idee de transformare a unei ceşti de ceai într-un cadou creativ şi elegant, numai bun de oferit cuiva drag: o lumânare parfumată!
Ai nevoie doar de câteva materiale pe care le găseşti cu uşurinţă, plus o picătură de răbdare, iar rezultatul va fi unul de efect. Să-ncepem!
Continuă lectura „Cum să transformi o ceaşcă de ceai într-un cadou inedit”
Să fie alb, negru, verde sau roşu? Indiferent de ceaiul preferat, sigur vei găsi o culoare pe placul tău în noua colecţie de iarnă d’Oro Tea! Aşteptăm cu entuziasm atmosfera de poveste a sărbătorilor, aşa că am început deja să facem provizii de ceaiuri, ceainice şi căni jucăuşe. Te invităm cu drag să le descoperi mai jos şi în magazinul nostru online!
Pentru pasionaţii de ceai alb am adus un sortiment simplu, dar foarte aromat, deşi nu conţine fructe sau condimente adaugate. Este vorba de ceaiul alb Mao Feng, cultivat pe plantaţiile din provincia chineză Zhejiang şi obţinut din frunze tinere şi muguri. Se prepară extrem de uşor şi e gata în doar 3 minute.
Chiar dacă primăvara e departe, ceaiul verde Milky Oolong te va încânta cu delicateţea sa când temperaturile coboară ameninţător. Frunzele semifermentate de ceai sunt rulate şi învăluite în aburi calzi de lapte, astfel că mirosul rămâne impregnat în mod natural în micile perluţe. O experienţă încântătoare pentru papile! Descoperă mai multe despre universul ceaiului Oolong în acest articol. Continuă lectura „Tea trends: ce culori se poartă iarna aceasta? Vezi noua colecţie d’Oro Tea!”
Ce sentimente îți trezește toamna? Te simți melancolic, te indispune vremea ploioasă sau te bucuri de frunzele colorate care împodobesc peisajele și de fructele parfumate de sezon?
Indiferent de relația ta cu toamna, îți recomandăm să încerci rețeta următoare și să savurezi gustul parfumat al unui ceai care completează perfect serile tot mai răcoroase. Infuzia împrumută din nuanțele aurii, cafenii și roșcate ale anotimpului, așa că vei avea impresia că toamna a poposit cu totul în cana ta.
E gata cât ai clipi! Trebuie doar să prepari ceaiul și să-l amesteci cu restul ingredientele. Băutura merge de minune servită într-o cană Iznik Hyacinth. A se bea în compania prietenilor, la un boardgame, în timp ce picăturile de ploaie se iau la întrecere pe geam.
Ingrediente
Infuzează ceaiul conform instrucțiunilor de pe ambalaj, apoi adaugă sucul de mere, cel de merișoare, îndulcitorul și condimentele. Amestecă bine până când zahărul sau mierea s-a dizolvat şi bucură-te de el!
Sursa: https://blog.espemporium.com
La prima vedere, ceaiul şi dovleacul nu prea au multe în comun, în afara faptului că se potrivesc foarte bine cu atmosfera de toamnă. Pentru că ne place să încercăm combinaţii inedite, iar Halloween-ul e aproape, astăzi vom face un pic de magie asupra dovleacului şi-l vom împrieteni cu băutura noastră preferată, ceaiul. Rezultatul? Chai latte cu dovleac, o delicatesă cremoasă, aromată, care ne încântă ochii, papilele şi sufletul şi alungă toate spiritele rele.
Dincolo de gustul minunat şi culoarea voioasă, dovleacul vine cu beneficii pentru sănătate, mai ales că toamna alergiile şi răcelile îşi cam fac de cap. Este bogat în minerale, vitamine, antioxidanţi şi, mai ales, betacaroten, care fortifică sistemul imunitar şi luptă împotriva bolilor cardiovasculare.
Aşadar, costumat sau nu de Halloween, te invităm să încerci o bunătate de chai latte cu dovleac, reţetă care se prepară în 10 minute şi se savurează îndelung.
Ingrediente
Continuă lectura „Chai latte cu dovleac, băutura perfectă de Halloween”
China, Japonia, India şi Anglia sunt printre primele ţări la care ne gândim de obicei când vorbim despre ceai, datorită sortimentelor, ceremoniilor şi datinilor asociate acestei băuturi în spaţiile respective. Însă mai există şi alte zone unde ceaiul ocupă un loc însemnat în cultura tradiţională locală. Astăzi vă invităm la o călătorie virtuală în lumea rafinată a ceaiului rusesc, în căutarea celor mai alese gusturi şi obiceiuri.
Rusia are o tradiţie veche a ceaiului, în centrul căreia se află samovarul, un adevărat simbol al acestei culturi. Frecvent utilizat în literatură şi în filmele ruseşti, unde este asociat cu ospitalitatea, samovarul evocă atmosfera plăcută şi confortul de acasă. Duce cu gândul la reuniunile cu prietenii şi familia în jurul mesei, din serile lungi, friguroase, când gerul cu greu se lasă îmblânzit. Din acest univers nu lipsesc ceaiul negru, feliile de lămâie, cubuleţele de zahăr, ceştile elegante din porţelan, gemul, plăcintele şi alte gustări tradiţionale. Şi, desigur, buna dispoziţie.
Pentru un tea party rusesc autentic se foloseşte un serviciu de porţelan, cea mai celebră firmă producătoare fiind Fabrica Imperială de Porţelan Lomonosov, fondată în anul 1744. Ceştile, farfuriile şi ceainicele sunt decorate cu modele atent executate, iar designul reprezentativ pentru acest brand constră în romburi cu marginile albastre, dispuse asemenea unei plase. Desigur, există şi numeroase alte modele de seturi de ceai, fiecare cu farmecul propriu. Continuă lectura „Tradiţia ceaiului rusesc”
Aroma de cafea pare să aibă proprietăţi magice asupra dimineţilor, mai ales asupra celor de toamnă, cu vreme închisă, ploaie şi deadline-uri strânse de respectat. Ea îmblânzeşte ziua şi te umple de bună-dispoziţie, ca un adevărat elixir al energiei.
Aşadar, am luat boabele de cafea şi le-am împrietenit cu un rooibos delicios, alături de vanilie, guarana, mate şi fulgi senzuali de ciocolata albă. A rezultat un ceai-moccacino cu gust apetisant – o alternativă la cafeaua obişnuită, pentru a da un parfum catifelat dimineţilor tale.
Chiar dacă din rooibos lipseşte cofeina, efectul energizant se păstrează datorită ingredientelor speciale din compoziţie. Să le luăm pe rând: Continuă lectura „Moccacino Guarana, energie într-o ceaşcă de ceai”
Acum vreo 3 ani am făcut cunoştinţă cu pământul ars de soare al Siciliei, unde aerul este îmbibat de parfumul sărat al mării şi de fumul vicioasei Etna. De curând, mi-am amintit de această escapadă savurând un ceai de portocale roşii, fructe specifice acestei insule, şi mi-au revenit în minte zilele calde, luminoase, linia fină dintre cer şi apă, alături de peisajele marcate de silueta nelipsită a vulcanului.
Portocalele roşii de Sicilia sunt o curiozitate delicioasă. Culoarea roşie a pulpei este dată de antocianină, un antioxidant puternic, cu efecte benefice pentru organism. Cele mai cunoscute sortimente de portocale roşii sunt Tarocco, Moro şi Sanguinello, care deţin şi certificarea de „indicaţie georgrafică protejată”. Acestea au un suc roşu strălucitor, un parfum proaspăt şi delicat şi un gust dulceag, uşor acidulat. Au un conţinut ridicat de vitamina C, pe lângă potasiu, vitamina A, fier, calciu şi fibre. Pe lângă acestea mai există şi specii mai rare, ca Pink Navel, Cara Cara sau Vaniglia Sanguigno, la care nuanţa se datorează licopenului, aceeaşi substanţă care conferă culoarea specifică roşiilor.
Citricele au început să fie cultivate în Sicilia în timpul dominaţiei arabe, adică perioada secolelor IX-X. În prezent, principalele zone din Sicilia pe care se cultivă portocale roşii sunt Catania şi Siracusa, unde pământul vulcanic extrem de fertil a dat naştere unui mediu propice pentru dezvoltarea lor. Desigur, acestea s-au răspândit şi în alte ţări, ca Spania, Grecia şi chiar în Statele Unite, însă aroma şi culoarea celor siciliene este diferită, datorită condiţiilor de sol şi climă, care influenţează concentraţia de antocianină. Aceasta se secretă datorită climatului uscat şi a variaţiilor mari de temperatură între zi şi noapte.
Portocalele roşii dau savoare îngheţatelor, cremelor şi deserturilor, se folosesc la marmeladă şi parfumează inclusiv preparatele cu paste. Şi, bineînţeles, ceaiurile.
Am pregătit ceaiul de fructe Portocale Roşii într-o după-amiază fierbinte de weekend, când temperatura de afară făcea concurenţă celei din Sicilia. Este perfect ca ice tea, eventual combinat cu felii colorate şi proaspete de citrice, însă cum eu chiar şi vara iubesc ceaiurile calde, n-am avut răbdare să-l las să se răcească. Conţine bucăţele de măr, flori de hibiscus, coji de portocală, lămâie şi măceşe, care îi dau o aromă acrişoară, răcoritoare şi o culoare roşu-sângeriu.
În timp ce preparam ceaiul, mi-am adus aminte că am luat o bucăţică din Sicilia cu mine.. la propriu! În cele 8-10 minute cât am aşteptat să fie gata infuzia, am căutat în cutia cu suveniruri piatra vulcanică pe care am cules-o de pe Etna. M-am bucurat să o pot ţine în mână, alături de harta cu străzile întortocheate ale Cataniei, pe unde mi-am plimbat paşii printre clădiri vechi, uitate de timp.
Ne place să experimentăm noi reţete cu ceai şi ne bucurăm când descoperim combinaţii gustoase şi inedite. Aşa că azi îţi propunem un ceai special, cu nume şi aspect jucăuş: Bubble Tea.
Dacă este prima dată când auzi despre Bubble Tea, află că, pe lângă ceai, ingredientul principal sunt perlele de tapioca, responsabile pentru numele de „bubble”. Tapioca este un tip de amidon extras din rădăcina plantei cassava, denumită manioc sau yuca în unele părţi ale lumii. Aceasta îşi are originile în America de Sud şi a ajuns în Asia în secolul al XIX-lea.
Perlele de tapioca au formă sferică, iar prin fierbere capătă consistenţa unui gel, astfel că sunt folosite la prepararea budincilor şi a sosurilor. Adăugate în ceai, îi conferă acestuia mai multă densitate şi o textură plăcută, însă fără a-i influenţa aroma, deoarece au un gust neutru. Fiind mai grele decât lichidul, se aşază la baza recipientului şi formează un strat de mărgele strălucitoare, care ies în evidenţă.
Bubble Tea se serveşte în pahare mari, transparente, pentru ca perlele să fie vizibile, alături de un pai larg, prin care să poată fi uşor savurate. Perlele de tapioca se găsesc, de obicei, în magazinele cu produse asiatice şi au mai multe mărimi şi nuanţe: asemenea coacăzelor negre, culori pale, albe etc.
Care este povestea Bubble Tea?
Bubble Tea îşi are originile în Taiwan, unde, la finalul anilor 1980, era băutura preferată a copiilor, fiind servită la chioşcurile din faţa şcolilor. În ultimii 15 ani a devenit populară în întreaga ţară şi cucerit şi alte zone din Asia de Sud-Est, iar mai târziu a ajuns până în Europa şi America. În afară de ceai şi perle de tapioca, Bubble Tea poate conţine o varietate largă de ingrediente: suc de fructe, lapte, condimente etc. Noi îţi propunem o reţetă cu mango:
Reţetă: Bubble Tea cu mango (2 porţii)
Ingrediente
Mod de preparare
Surse: whatscookingamerica.net, food.ndtv.com, thekitchn.com
Când eram mai mică, ţin minte că vara avea pentru mine gust de vacanţă, de căpşuni şi pepeni dulci şi zemoşi. A cărţi devorate pe nerăsuflate, adulmecând paginile cu aroma lor de mister şi vechi. Mai era şi mirosul acru de fier de la leagănele în care mă dădeam ore în şir, căutând mereu umbra. Zile leneşe, cu parfum de acasă şi dormit până târziu, trezită de soarele de amiază.
Erau veri cu gust de praf şi căldură sufocantă, răcorite doar de picături de libertate şi de plăcerile copilăriei. Altele, dimpotrivă, aveau gust de aer proaspăt de munte şi verde copt, în timp ce simţurile erau năucite de afine, mure sau zmeură, cu textura lor fină, perfectă şi gustul divin. Miroseau a asfalt ud, după ploaie, când aburii se ridicau în dans spre cer, tânjind după compania norilor. Vara îşi lua „La revedere” cu gustul de porumb fiert, ronţăit cu străşnicie de pe ştiuleţi.
Aceleaşi gusturi îmi încântă şi acum verile, iar paleta de arome s-a diversificat. În timp ce unele nuanţe câştigă în intensitate sau strălucire, altele au devenit mai şterse. Descopăr mereu gusturi noi, plăcute, pe care le adaug cu recunoştinţă la albumul deja existent.
Unul dintre ele este o băutură cu petale de trandafiri galbeni şi căpşune, scufundate în ceai verde, care se numeşte chiar „Gustul verii”. Mă număr printre persoanele care beau cu plăcere ceai fierbinte chiar şi în sezonul estival, când căldura băuturii se ia la întrecere cu temperaturile caniculare. Nu mă deranjează, ba chiar mă amuză această competiţie şi mă bucur din plin de ea.
Celor care nu-şi imaginează cum e să bei ceai cald vara le-aş spune că e un fel de contopire cu atmosfera din jur, ca şi cum ai pune anotimpul cald într-o carafă şi l-ai sorbi încet, în înghiţituri mici, poate ascuns la umbră, profitând de toate aromele sale gureşe. Dacă nu te-am convins, nu-i nimic. Ceaiul „Gustul verii” poate fi savurat foarte bine şi în varianta „ice”, zăpăcit cu lămâie şi ceva cuburi de gheaţă. Romantic, delicat, îmbie la relaxare sub orice formă l-ai încerca.
Dacă pentru tine vara e mai mult despre gheaţă şi răcoare decât despre ceai cald, uite alte câteva idei care să-ţi învesească sezonul: Reţete cu ceai rece.
Deci, ce gust are vara ta?
Din China vine praful de puşcă şi tot acolo îşi are originile şi un ceai „exploziv” de bun: Gunpowder.
În ciuda aparenţelor, Gunpowder este la fel de paşnic ca şi celelalte varietăţi de ceai verde. Numele său provine de la aspectul specific, frunzele fiind rulate sub forma unor granule mici, de culoare verde-cenuşiu, care seamănă cu praful de puşcă.
Această varietate de ceai se remarcă prin gustul intens, cu aromă de fum şi un aftertaste discret de cupru, uşor astrigent. De cele mai multe ori, are un iz ierbos sau chiar mentolat şi picant. Puse în apă fierbinte, perlele de Gunpowder nu produc vreo explozie, cum ar putea sugera numele, ci se desfac în linişte şi creează o infuzie de culoarea mierii.
Datorită comprimării, frunzele de ceai Gunpowder îşi păstrează prospeţimea pentru o perioadă mai lungă de timp. Este bine de ştiut că Gunpowder are un conţinut mai ridicat de cafeină decât alte ceaiuri verzi (35-40 mg/ porţia de circa 250 ml).
Ceaiul Gunpowder provine din oraşul Pingshui, aflat în provincia Zhejiang din China. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, acest ceai era al doilea cel mai scump pe piaţa londoneză, după Wu Yi Oolong, un alt ceai chinezesc apreciat de europeni la acea vreme.
În prezent, zona de producţie a ceaiului Gunpowder s-a extins în cea mai mare parte a sud-est de China, precum şi în Taiwan şi Sri Lanka. Este exportat în toată lumea, fiind una dintre varietăţile de ceai verde folosit în componenţa ceaiului Moroccan Mint.
Pentru a obţine acest ceai, frunzele sunt uscate, apoi expuse la aburi şi rulate strâns în granule, care ulterior trec printr-un proces de uscare. Majoritatea ceaiurilor sunt rulate cu ajutorul unor sisteme mecanice, însă sortimentele cele mai bune se obţin prin prelucrare manuală, ca în trecut. Ceaiul Gunpowder de calitate se remarcă prin granulele cât mai mici, strălucitoare, ce indică faptul că la procesul de producţie au fost folosite frunze tinere şi fragede.
Dacă povestea ceaiului Gunpowder te-a făcut curios/curioasă, avem pentru tine două propuneri aromate, care să-ţi gâdile simţurile de teaholic:
Nu ştim cum e în paradis, dar suntem siguri că acest Gunpowder simplu, afumat, uşor dulce-amărui, îţi va oferi o experienţă de neuitat, care te va duce direct în al şaptelea cer, datorită exploziei de arome.
În „Roza Orientului”, Gunpowder se alătură unui mix inspirat de ceaiuri, printre care Sencha, Fog Tea şi Pai Mu Tan, răsfăţate de iasomie, muguri de trandafir, flori de albăstrea şi alte ingrediente savuroase, pe care te invităm să le descoperi.
