Despre ceaiul verde se știe de secole că este extraordinar pentru sănătate, iar cercetările moderne i-au confirmat calitățile: previne bolile cardiovasculare și cancerul, are efect revigorant, toifică organismul, menține gingiile sănătoase, întârzie îmbătrânirea pielii și poate contribui la pierderea în greutate.
De unde atâtea efecte pozitive din câteva frunze, te întrebi? Ceaiul verde este bogat în antioxidanți, enzime, aminoacizi și polifenoli, care conferă plantei calitățile medicinale de excepție. De asemenea, reprezintă o sursă valoroasă de vitamine și minerale, mai ales magneziu, potasiu și fier. Polifenolii din ceai fac parte din subtipul numit catehine, antioxidanți care protejează de radicalii liberi și reduc inflamațiile. Frunzele de ceai verde conțin un procent de 25% catehine, spre deosebire de ceaiul negru, care are doar 4%. Și ceaiul alb are un conținut ridicat de catehine, însă într-o compoziție diferită, ale cărei proprietăți au fost mai puțin studiate.
Deși nu atât de popular cum sunt ceaiurile verzi sau negre, oolong reprezintă o varietate aparte, cu un gust dulceag, blând.
Oolong este un ceai chinezesc semi-fermentat, realizat printr-un proces special de uscare și oxidare a frunzelor de Camellia sinensis, care sunt ulterior răsucite în forme specifice.
Oolong sau Wu Long înseamnă “Dragonul Negru”, fiind cunoscut în China și sub denumirea de Qing Cha. Gradul de fermentare al acestui ceai variază între 8 și 85%, în funcție de varietate și modul de producere. Gustul oolong diferă foarte mult de la sortiment la sortiment: poate fi dulce și fructat, cu aromă de miere, lemnos și dur, cu aromă de prăjit, sau verde și proaspăt, cu aromă florală.
Foto: taiwanteacrafts.com
Ceaiul oolong – Categorii
Luând în considerare regiunile de cultivare și procesare, există patru mari categorii de ceai oolong:
Wu Yi (ceai de stâncă) – nordul provinciei Fujian
Tie Guan Yin (oolong chinezesc, Iron Buddha sau Gun Yam) – sudul provinciei Fujian
Phoenix Oolong (Dan Chong) – provincia Guangdong
Tung Ting, Munte Înalt, Alishan, Baojung – Taiwan
Cum se obține ceai oolong
Ceaiul oolong este prelucrat în mai multe etape:
Frunzele de Camellia sinensis sunt culese și întinse la soare pentru a se usca. Umezeala iese la suprafață, se evaporă, iar frunzele devin moi și începe procesul natural de fermentare. Astfel, se diminuează gustul ierbos.
Foto: robinskey.com
Urmează „agitarea” ceaiului. Dacă în trecut frunzele erau pur și simplu scuturate într-un coș de răchită, acum acest pas se realizează de obicei prin procedee mecanice și are ca scop spargerea frunzelor. Procedeul îmbunătățește oxidarea și amestecă compozițiile din tije și frunze, eliminând gustul amar al ceaiului și echilibrându-i aroma.
Are loc apoi oxidarea, parțială sau totală. Frunzele sunt lăsate să se liniștească, timp în care continuă procesul natural de fermentare. În funcție de această perioadă se va determina gradul de fermentare. Frunzele capătă culoarea verde-închis sau chiar o nuanță roșiatică, iar ceaiul dobândește o aromă florală sau fructată.
După oxidare, procesul natural de fermentare este oprit prin expunere la aburi, presare manuală într-un recipient fierbinte sau diferite tehnici de prăjire ușoară.
Ulterior, frunzele de ceai sunt trecute prin role fierbinți și/sau reci, ceea ce le intensifică aroma și le conferă forma caracteristică. Există două modalități principale de prelucrare a frunzelor: unul presupune rularea acestora în forme lunguiețe, ondulate, iar celălalt – înfășurarea lor sub formă de mici sfere, cu o coadă, acest procedeu din urmă fiind cel tradițional.
Uscarea determină conținutul final de umiditate al frunzelor, oprește fermentarea, previne dezvoltarea mucegaiului și intensifică aroma ceaiului. Sunt folosite metode diverse, ca uscarea la soare, încălzirea într-un recipient sau la aer cald.
În cazul ceaiurilor cu aromă de fum sau fructată, la final sunt utilizate procedee suplimentare de prăjire și afumare.
Ceaiul oolong – Preparare
În general, se infuzează 3 grame de ceai oolong la 200 ml de apă, adică 2 lingurițe de ceai per ceașcă. Ceaiul se prepară folosind apă la temperatură de 93-96°C, iar frunzele se lasă la infuzat 3-5 minute.
Ceaiul oolong are avantajul de a putea fi infuzat de mai multe ori și, spre deosebire de alte varietăți, devine tot mai gustos pe măsură ce este utilizat. Frunzele se pot folosi de 3 până la 5 ori, iar cel mai bun ceai iese de obicei la a treia și a patra infuzie.
Foto: yezitea.com
Metoda tradițională de infuzie a ceaiului oolong în Taiwan și China presupune o adevărată ceremonie, ce poartă denumirea de Gong Fu Cha. Se utilizează un vas mic, un gaiwan sau un ceainic de lut Yixing și mai mult ceai decât de obicei, raportat la cantitatea de apă. Se realizează multiple infuzii succesive, ce durează de la 20 de secunde până la 1 minut.
Ceai oolong –Beneficii
La fel ca și alte ceaiuri, oolong are un conținut ridicat de polifenoli, substanțe cu numeroase beneficii pentru sănătate. Datorită procesului natural de fermentare, cantitatea de polifenoli din oolong este semnificativ mai mare decât în cazul altor sortimente, funcționând ca un antioxidant extrem de eficient. Este bogat în magneziu, calciu, cupru, seleniu, potasiu și conține vitaminele A, B, C, E și K. În plus, este o sursă bună de acid folic.
Consumul regulat de oolong protejează împotriva efectelor nocive ale radicalilor liberi, care pot favoriza arteroscleroza, cancerul, accidentele vasculare cerebrale, artrita reumatoidă, diabetul etc. De asemenea, acest ceai contribuie la reducerea afecțiunilor cronice ca boli de inimă, tulburări inflamatorii, nivel ridicat de colesterol, întărește oasele, prevenind osteoporoza, protejează dinții împotriva cariilor și reîntinerește pielea. În plus, crește rata metabolismului, scade absorbția grăsimilor și ține sub control glicemia, fiind de ajutor persoanelor care își doresc să slăbească.
Recomandările noastre
Un clasic al ceaiurilor semi-fermentate, Milky Oolong te va impresiona prin gustul inedit, rezultat din infuzarea frunzelor de ceai în aburi de lapte. Rezultă o infuzie cu aromă delicată și dulceagă, foarte prietenoasă cu papilele gustative. Milky Oolong-ul pe care îl găsești în magazinul nostru online nu conține arome artificiale.
Oolong Formosa Jade. Formosa este un ceai semifermentat renumit ce provine din Taiwan, o mică insulă asiatică, în trecut cunoscută sub acest nume. Frunzele rulate uniform, ușor fermentate, se deschid într-o infuzie de un galben strălucitor, care răspândește o aromă intens florală și are un gust blând, dulce. Sortimentul “Formosa Jade cu caise” alătură ceaiului oolong din Taiwan bucățele de caise și petale de trandafir, pentru o infuzie ușoară, cu parfum floral-fructat.
Dumbrava Fermecată este un oolong aromat cu fructe de pădure, ce conține, pe lângă ceaiul semi-fermentat, ceai verde, boabe de soc, coacăze, zmeură și căpșune, toate reunite într-o simfonie parfumată. Este foarte potrivit și vara, servit sub formă de ceai rece cu cuburi de gheață.
Te invităm să descoperi întreaga noastră varietate de ceaiuri oolong aici!
Pu erh, cunoscut și sub denumirile de „puer”, „pu’er” sau „po lay”, este un tip de ceai produs în provincia Yunnan din China, foarte apreciat pentru gustul sau puternic, obținut prin fermentare. La fel ca și în cazul vinului, ceaiul Pu-erh este cu atât mai bun cu cât este mai vechi.
Un element de distincție al acestui ceai este forma, obținută prin presarea frunzelor. Pu-erh se găsește sub formă de cărămidă, cuib, piramidă, prăjiturică etc, dar se comercializează și vrac, iar uneori chiar și la pliculețe. Are culoarea neagră sau maro, iar aroma sa este catifelată și aduce a pământ, lăsând un gust dulce în gură după ce este băut.
Foto: www.chinagreen-tea.com
Pu-erh – Istorie și origini
Pu-erh este obținut din frunzele mari ale arborelui de ceai care crește în regiunea Yunnan din China (Dayeh). Originile sale datează de mii de ani, fiind strâns legate de comerțul cu ceai dintre China și alte țări, în special Tibet. Numele lui provine de la orașul Pu’er, de unde a început să fie vândut către alte zone. Frunzele de ceai erau comprimate în diferite forme pentru a facilita conservarea și transportul, dobândind culoarea și aroma specifice datorită fermentației naturale ce avea loc în drum spre destinație.
Pentru multă vreme, ceaiul Pu-erh a fost învechit printr-o fermentație lentă, ce dura chiar și 15 ani. În anii 1970 a fost introdus un alt procedeu, numit shou (gătire), care scurtează timpul de fermentare la un an. Acest procedeu presupune folosirea căldurii și a umezelii, precum și a bacteriilor bune.
Pu-erh ceai – Categorii
În funcție de frunzele de ceai folosite și de modul de prelucrare, ceaiul Pu erh se împarte în două categorii: Sheng Pu-Erh, adică verde sau crud și Shu Pu-Erh, adică negru sau învechit.
Așa cum sugerează și denumirea, Sheng Pu-Erh se obține din frunze de ceai verde, nefermentate, care sunt prăjite rapid, uscate la soare și apoi prelucrate la abur. Ulterior, sunt comprimate sub diferite forme și lăsate să se învechească. Totuși, acest ceai păstrează o aromă proaspătă, iar gustul este amărui, însă are un aftertaste dulce. Infuzia este de un galben deschis.
La producerea Shu Pu-Erh se utilizează ceai negru, fermentat, care trece prin aceleași etape de prelucrare ca Sheng Pu-Erh. Diferă însă procesul de dinainte de comprimare, când se accelerează fermentarea prin umezire și menținerea unui mediu cald. În consecință, frunzele dobândesc o culoare cafeniu-roșcat. Infuzia din frunze de Pu-Erh învechit are o nuanță roșu închis, iar gustul este mai intens, cu aromă de pământ.
Ceai Pu-erh – conținut de cofeină
Cât de multă cofeină conține ceaiul Pu-erh? Îl putem bea și seara sau ne afectează calitatea somnului?
Foto: nakedmetea.com
Părerile sunt împărțite.
În general, cu cât frunzele sunt mai învechite, cu atât vor avea mai puțină cofeină, astfel că un Sheng Pu-Erh vechi de câțiva ani are un conținut mai ridicat de cofeină decât unul învechit de peste 10 ani. Pe de altă parte, Shu Pu-Erh își menține crescut nivelul de cofeină din cauza procesului de expunere la umezeală, care grăbește învechirea.
Studiile care măsoară conținutul de cofeină din diferite sortimente de ceaiuri arată de obicei că nivelul variază mai puternic între ceaiurile individuale din interiorul unei categorii decât între categorii diferite (negru, verde etc.)
Nu în ultimul rând, există și alți factori care determină nivelul de cofeină din ceai, cum ar fi partea din plantă folosită (mugurii au mai multă cofeină), condițiile de cultivare și prelucrare, infuzarea (cu cât infuzăm mai mult un ceai, cu atât se elimină în apă mai multă cofeină) etc.
În concluzie, Pu-Erh poate fi o alternativă foarte bună la cafea, însă dacă vrem un ceai cu un conținut cât mai scăzut de cofeină nu este o alegere foarte inspirată, deoarece nu are cu mult mai puțină cofeină față de alte tipuri de ceai. Cofeina are un impact diferit asupra fiecărei persoane, în funcție de cât de sensibil este fiecare dintre noi la această substanță.
Cum se prepară un ceai Pu erh?
Dacă pregătiți un ceai Pu-erh dintr-o formă comprimată, utilizați un cuțit mic pentru a desprinde cam o linguriță sau două de frunze. Următorul pas este clătirea lor, necesară nu doar pentru a elimina praful depus în timpul fermentării, dar și pentru a „trezi” frunzele și a le pregăti de infuzie. Pentru a spăla frunzele de ceai Pu-erh, puneți-le într-un vas, turnați apă aflată aproape de temperatura de fierbere și apoi aruncați repede lichidul.
La infuzare se recomandă un timp de 3-5 minute și apă aproape de temperatura de fierbere (aprox. 95 de grade C). Unele persoane preferă să utilizeze apă foarte fierbinte pentru o aromă mai puternică. Dacă este pentru prima dată când beți un ceai Pu-erh, vă sfătuim să pregătiți o infuzie mai ușoară, pentru că, nefiind obișnuiți cu aroma lui, s-ar putea ca băutura să nu fie tocmai pe placul vostru.
www.blisstree.com
Frunzele de Pu-erh pot fi conservate pentru o perioadă foarte lungă de timp, însă ceaiul nu trebuie păstrat în recipiente etanșe sau lângă produse cu miros puternic și trebuie ferit de umezeală.
Ceai Pu Erh – Beneficii
Ca majoritatea ceaiurilor, și Pu-erh vine cu numeroase beneficii pentru sănătate, fiind o băutură ideală pentru persoanele de orice vârstă. Consumat după o masă consistentă, este un bun digestiv, reglează tranzitul intestinal și ajută la eliminarea senzației de greață sau balonare. Are proprietăți antibacteriene și ajută la protejarea organismului. Această băutură scade nivelul colesterolului, reglează glicemia și previne bolile cardiovasculare, contribuind la buna funcționare a sistemul circulator. Bogat în antioxidanți, Pu-erh luptă împotriva îmbătrânirii. În plus, are un efect de detoxificare asupra organismului și ajută la eliminarea grăsimii prin accelerarea metabolismului.
Dacă v-am făcut curioși și vreți să încercați acest ceai prețios, iată câteva recomandări! Așteptăm impresiile voastre! 🙂
De mai bine 800 de ani, praful matcha este folosit în ceremonia japoneză a ceaiului. Multă vreme povestea ceaiului matcha a rămas un secret păstrat în adâncul templelor budiste. Datorită tradiției și beneficiilor sale, în ultimii ani ceaiul de matcha a devenit tot mai cunoscut, dând naștere unui nou trend în rândurile consumatorilor de ceai și cafea.
Povestea matcha
Călugării budiști considerau praful fin de ceai măcinat a fi licoarea meditației. Datorită efectelor sale, ceaiul mărește puterea de concentrare, prelungind astfel perioadele de reflectare. În ziua de azi, matcha a depășit granițele mănăstirilor, iar iubitorii de ceai din toată lumea au ajuns să se bucure de aceast băutură cu gust dulce-amărui rafinat. Matcha nu este numai unul dintre cele mai vechi sortimente de ceai japonez, ci se numără și printre cele mai rare și valoroase tipuri de ceai verde.
Pentru producție sunt alese atent cele mai bune frunze de Gyokuro sau Tencha. Planta se dezvoltă foarte încet și numai în anumite condiții climatice, motiv pentru care doar elita cultivatorilor de ceai stăpânește procesul complicat de creștere și prelucrare.
Cu câteva săptămâni înainte de recoltă, tufele de ceai vor fi ținute la umbră, ferite de soare; astfel se crește producția de aminoacizi, iar frunzele capătă o culoare mai întunecată și un gust delicat. După recoltă și uscare, frunzele se mărunțesc într-un pisător special până ce devine un praf fin. Pentru servire praful se va amesteca în apă cu un tel de bambus special, numit Chasen.
Așadar, un ceai matcha înseamnă mai mult decât o infuzie: frunzele de ceai se beau împreună, devenind o parte esențială a licorii. Pe această cale se consumă toate vitaminele și mineralele din plantă. Gustul ceaiului matcha e ușor dulceag, blând, dar în același timp intensiv și revigorant.
Foto: wildfoods.co
Datorită proprietăților sale stimulative ceaiul matcha s-a strecurat în tot mai multe facultăți, birouri și locuri unde se cere concentrare și atenție maximă. Matcha conține mai puțină cofeină decât cafeaua, dar este foarte bogat în L-theanină, o componentă ce produce efecte similare cu cele ale cofeinei, dar care acționează o perioadă mai lungă de timp.
Atât infuzia, cât și praful de matcha sunt dominate de o intensă nuanță de verde, care se păstrează și în prăjiturile și preparatele cu matcha. Există o multitudine de gustări cu matcha, foarte răspândite fiind rețetele de înghețată cu matcha, cheesecake cu matcha, fursecuri cu matcha și multe alte dulciuri. De asemenea, merge foarte bine în smoothies, în băuturi de tip latte sau chiar în cocktail-uri.
Ceai matcha – preparare
În ceremonia japoneză a ceaiului se ține cont de următoarea regulă: cu cât mai fermă este spuma, cu atât mai reușit este ceaiul. Această variantă poartă numele de Koicha, adică matcha “densă” și se prepară din pudră de ceai de calitate superioară, fiind rezervată evenimentelor deosebite.
Se pun între 1-2 grame de matcha în bol. Măsura se ia cu o lingură de bambus numită Chashaku (două linguri sunt echivalentul a aprox. 1 gram). În final se toarnă 70-80 ml de apă fierbinte (la 80°C) peste praf și se amestecă cu telul de bambus (Chasen) până ce suprafața băuturii capătă un aspect spumos.
Există și o versiune de matcha “subțire” (Usucha) – varianta standard, potrivită pentru consumul zilnic. Dacă ești începător în lumea matcha, îți recomandăm să începi cu aceasta.
Desigur, fiecare își poate prepara ceaiul matcha la consistența dorită, în funcție de preferințe. Nu există o regulă strictă cu privire la câtă apă să folosești. Dacă preferi un gust mai discret de matcha, adaugă mai multă apă caldă, pentru a dilua băutura.
Cum alegi un ceai matcha de calitate
Deși este considerat un sortiment de top, nu toate ceaiurile matcha sunt de aceeași calitate. Superior din punct de vedere calitativ este cel produs în Japonia – țara de unde a pornit această tradiție. Verifică dacă pe etichetă se menționează și regiunea de proveniență, un indiciu în plus că matcha pe care o ai este de calitate superioară.
Culoarea este cel mai bun indicator al calității ceaiului matcha, însă din păcate aceasta poate fi verificată de-abia acasă, după ce ai desfăcut ambalajul. Pudra matcha trebuie să aibă o nuanță de verde aprins, foarte intens, iar gustul băuturii este blând, dulce-vegetal.
Ambalarea trebuie să prevină expunerea la aer, lumină și temperaturi extreme, așa că la cumpărare ai grijă să fie într-un recipient închis ermetic.
Vezi în acest articol mai multe recomandări despre cum să îți dai seama dacă ceaiul matcha este de calitate sau nu.
Ceai verde matcha – cum se păstrează
Pentru buna păstrare a aromei și prospețimii, ceaiul matcha de la d’Oro Tea vine livrat într-o doză metalică sigilată. Nedesfăcut, ceaiul poate fi păstrat încă 1-2 ani de la data cumpărării (verificați data exactă de expirare pe ambalaj). După deschidere, ceaiul matcha se va depozita în frigider și se va consuma în cursul a 2-3 săptămâni.
În continuare vă lăsăm un video despre ceaiul de matcha, proprietățile sale și modul de preparare.
V-am trezit curiozitatea? În magazinul nostru veți găsi praf matcha de calitate, ambalat în cutii a câte 30g sau 40g, precum și toate accesoriile necesare preparării. Cu ele veți putea organiza propria ceremonie a ceaiului alături de prieteni! 🙂
Ceaiul alb este în principiu foarte asemănător ceaiului verde, așa că dacă l-ați încercat pe unul dintre ele este foarte posibil să vă placă și celălalt. Diferența dintre cele două e dată de procesul de prelucrare ușor diferit. La recoltarea ceaiului alb se aleg doar frunzele fragede și bobocii încă nedeschiși ai plantei.
Frunzele de ceai alb au o culoare mai deschisă, la unele sortimente duce ușor spre gri. Infuzia are o notă de alb-gălbui, iar de aici a luat naștere și denumirea de “ceai alb”.
Ceai alb – Beneficii
Ceaiul alb ne servește cu o paletă largă de efecte benefice asupra sănătății. Influențează pozitiv sistemul de circulație a sângelui și oprește creșterea celulelor adipoase, ajutându-ne să pierdem în greutate.
În ceaiul alb se regăsește și metilaxantina, care are un efect similar cu cel al cofeinei. Metilaxantina are însă nu doar efecte energizante, ci aduce și o notă de relaxare. Pe lângă metilaxantină, ceaiul alb este bogat și în polifenoli, substanțe care acționează împotriva radicalilor liber din corp și astfel poate juca un rol important în prevenirea pe termen lung a cancerului.
Ce proprietăți are ceaiul alb?
Flavonoidele din ceai contribuie la reducerea tensiunii arteriale și astfel scade și riscul dezvoltării diferitelor afecțiuni cardiovasculare. De asemenea, ceaiul alb ajută la reducerea colesterolului și a nivelului de zahăr din sânge, fiind potrivit inclusiv pentru diabetici. Este foarte benefic pentru persoanele care se confruntă cu probleme ale oaselor, ca osteoporoză sau artrită. Sistemul imunitar are de câștigat în urma consumului de ceai alb, datorită proprietăților antibacteriene ale acestuia. Ceaiul alb are grijă de sănătatea orală, iar dinții și gingiile se bucură astfel de protecție suplimentară.
La o ceașcă de ceai alb. Cum se prepară
Prima regulă pe care trebuie să o țineți minte este să nu infuzați niciodată ceaiul alb în apă clocotită, căci asta vă duce la arderea frunzelor și la distrugerea multor substanțe prețioase. În general, ceaiul alb se infuzează la 70-80 °C. În lipsa unui termometru, temperatura apei se poate măsura prin metoda aceasta. În funcție de preferințe și tipul de frunză, lăsați ceaiul la infuzat între 2 și 5 minute.
În final, filtrați ceaiul de frunze și bucurați-vă de o ceașcă de vis! Pentru filtrare puteți utiliza sitele (cu o plasă foarte fină), infuzoarele metalice sau filtrele de hârtie.
Bucurați-vă de ceai într-o oră liniștită, astfel încât să-i gustați savoarea din plin!
Un ceai alb excelent, provenit din China și obținut prin prelucrare manuală, “Dulceața Cerului” conține doar frunzulițe și muguri fragezi de ceai, ușor alungiți. Este un sortiment de top și îl vei îndrăgi datorită gustului suav, rafinat, fără arome artificiale.
Ceai alb asortat cu bucățele aromate de zmeură și muguri de trandafir – roșii, galbeni și roz. Sună minunat, așa-i? Mai ales că zmeura se remarcă prin proprietăți antimicrobiene și conținutul generos de vitamina C, magneziu, cupru, calciu, alături de mulți antioxidanți. În plus, piperul roz condimentează discret toată această infuzie parfumată, pentru un gust exotic.
Cunoscut și sub denumirea de “Bujorul Alb”, Pai Mu Tan este un ceai alb de calitate superioară, cultivat în regiunea Fujian din China. Se obține din frunze mari și muguri verzi-măslinii, care dau o infuzie deschisă la culoare, cu gust lejer, floral. Are un conținut relativ redus de cafeină, dar foarte mulți antioxidanţi.
Acest sortiment este cu adevărat spectaculos! Mugurii de culoare crem sunt culeși de la arbuști sălbatici de ceai, care cresc în provincia chineză Yunnan, la altitudini de circa 1.500 de metri, iar pentru recoltarea lor este nevoie de multă grijă și pricepere. Infuzia de ceai are o culoare galben-verzuie, iar gustul te va surprinde prin notele discrete de vanilie, pin și caprifoi.
O combinație de ceai alb Pai Mu Tan cu diferite tipuri de ceai verde și fructe exotice proaspete: ananas, mango, papaya, căpșune, coacăze roșii și multe altele. În cadrul expoziției de ceai “World Tea Expo”, ținută în 2012 în Statele Unite ale Americii, acest ceai a fost premiat cu titlul de “North American Tea Champion”.
Ceaiul de rooibos este bautura nationala a Africii de Sud de aceea indraznim sa ii spunem chiar „ceaiul secolului XX”. Spre deosebire de camellia sinensis (o planta cu o traditie de mai bine de 3 milenii), rooibos-ul a fost descoperit abia la inceputul anilor 1900. Ceaiul a intrat pentru prima oara in vizorul Europenilor o data cu primele colonizari in Africa, unde in anul 1904 Benjamin Ginsberg a observat ca africanii consuma o bautura calda preparata din frunzele rosiatice ale unei tufe crescute in salbaticie. Benjamin a recunoscut pe loc valoarea acestei plante si a devenit primul comerciant de rooibos in Europa.
De atunci numarul consumatorilor de rooibos se afla constant in crestere. Deja in anii 1930 planta crescuta salbatic a ajuns sa nu mai poata satisface cererea pietei si astfel au aparut primele plantatii de rooibos.
Infuzia de rooibos ca este foarte fiabila si prietenoasa. Ea poate fi consumata atat rece precum si calda. De asemenea, ceaiul de rooibos racit poate fi re-incalzit de mai multe ori ori fara sa isi piarda savoarea. Intrucat rooibosul nu contine cafeina, il putem consuma la orice ora a zilei, fara sa ne facem griji ca ne-ar putea rapi somnul. Ceaiul rooibos este renumit in Europa si ca bautura racoritoare pentru copii! In comparatie cu ceaiul negru sau verde, infuzia de rooibos are o aroma usor dulceaga, tocmai pe placul micutilor.
Pentru prepararea unui ceai de rooibos se ia de regula o lingurita de rooibos si se infuzeaza intr-o cana cu apa la 100°C, vreme de 5-10 minute, in functie de propriile gusturi. Cu cat il tinem mai mult la infuzat, cu atat se intensifica nuanta de rosu. Gustul plantei este distins iar aroma sa usor dulce si lemnoasa cu totul inconfundabila. Se potriveste de minune in amestecurile de ceaiuri aromate cu lamaie, miere, lapte sau cu alte fructe.
O combinatie reusita este infuzia „Rasarit Tropical”, unde rooibos-ul se impleteste delicat cu gustul acrisor al bucatelelor de mar, al ierbii de lamaie si aroma aparte a bastonaselor de scortisoara. Pe timp de iarna va recomandam cu caldura si infuzia de rooibos cu cocos si migdale, in care aroma Africii este completata de bucatele uscate de nuca de cocos, de migdala si petale de trandafir.
Insa pe langa gustul sau aparte planta rooibos este renumita si pentru beneficiile asupra sanatatii. In nenumarate studii au fost dovedite efectele sale calmante si continutul de substante importante organismului, precum calciu, fluor, fier si vitamina C.
Ceaiul e acea băutura care poate fi savurată oricand, oriunde, de către oricine. Pentru că îți face bine, mult bine. Și cu cât bei mai mult, cu atât îți va fi mai bine. Detalii?
Păi – pauză pentru a sorbi din ceașca cu ceai – hai să vedem:
Ceaiul te trezește și te revigorează! Ceaiul verde și cel negru fac asta și ambele pot înlocui cu succes cafeaua de dimineață. Și nu numai pe cea de dimineaţă!
Îți crește rezistența la efort fizic. Sună ciudat? Antioxidanții din ceai măresc abilitatea corpului tău de a folosi grăsimile pe post de carburant, ceea ce duce la o mai bună rezistență musculară.
Ceaiul reduce riscul atacurilor de cord. De asemenea, te protejează împotriva unor boli cardiovasculare.
Antioxidanții din ceai te ajută să îți protejezi organismul împotriva factorilor care cauzează cancer. Consumând ceai în mod regulat, scazi șansele de a dezvolta o mulțime de tipuri de cancer.
Te hidratează!
Scade riscul de a dezvolta unele boli degenerative, precum boala lui Parkinson sau Alzheimer’s.
Te protejează împotriva razelor UV – Ceaiul verde acționează ca o protecție solară de back-up. Asta nu înseamnă că trebuie să uiți de crema de protecție solară.
Îți menține sub control circumferința taliei. Există o corelare între circumferința taliei și riscul de a dezvolta boli ale metabolismului, precum diabetul.
Dacă fumezi regulat și bei ceai regulat…ceaiul contracarează unele dintre efectele negative ale fumatului. Dar pentru ca efectele să ţină, ar trebui să rămâi la băut ceai regulat. 🙂
Dacă ai diabet de tip 2 – bea ceai, căci te ajută să procesezi mai bine zahărurile.
Dacă ai fost expus la radiații, ceaiul te ajută să te recuperezi mai repede.
Îți protejează oasele – ajută la întărirea lor.
Scade tensiunea sangelui – aviz celor cu hipertensiune.
Scade riscul unui atac cerebral.
Îți protejează dinții – combate placa dentară. Dar pentru asta trebuie să îl bei fără zahar.
Nu are calorii, deci e bun pentru orice dieta ce implică număratul de calorii.
Îți accelerează metabolismul. Adică, printre altele, te ajută să ții kilele sub control.
Cele de mai sus sunt valabile dacă bei ceai verde, negru, alb sau oolong. Infuziile de plante nu sunt ceai – din punct de vedere tehnic. Și mai important este ca ceaiul să fie băut în mod regulat – zilnic sau de mai multe ori pe zi – și fără îndulcitor. Dacă ajungi să bei 5-6 cani de ceai pe zi și la fiecare cană adaugi 2 cubulețe de zahăr…cu o mână îți faci bine și cu alta îți faci rău.
Importante – foarte importante de fapt – sunt și proveniența ceaiului, modul de prelucrare etc. Dar despre asta vom vorbi altă dată. 🙂
