ceai negru – Jurnal de iubitori de ceaiuri

22 octombrie 201922 octombrie 2019

Află povestea ceaiului negru Ceylon!

Ceylon este numele vechi al statului Sri Lanka, o fostă colonie britanică. Chiar englezii au încurajat cultivarea ceaiului pe această insulă, a cărei poveste te invităm să o descoperi în următoarele rânduri!

În Sri Lanka, ceaiul negru are o tradiție relativ scurtă, dacă o comparăm cu alte țări, planta camellia sinensis fiind adusă aici de către britanici din China. Cultivarea și producția de masă a ceaiului au început în Ceylon în anii 1870, după ce principala recoltă a insulei, cea de cafea, a fost distrusă de o boală fungică. Tot răul spre bine, am putea spune.

Industria ceaiului în Ceylon a luat practic naștere în 1867, când James Taylor a început o plantație de ceai pe domeniul Loolecondera din Kandy. În 1872, el a obținut prima recoltă de ceai de Ceylon, iar un an mai târziu, acest sortiment a ajuns în Londra. Treptat, și domeniile din jur s-au orientat spre cultivarea ceaiului.

Continuă lectura

15 octombrie 201928 decembrie 2019

Tot ce trebuie să știi despre ceaiul negru

Ceaiul negru se deosebește de celelalte tipuri de ceai (alb, verde, oolong) prin gradul ridicat de oxidare al frunzelor de Camellia Sinensis. Este o categorie ce cuprinde varietăți foarte diverse, deci cu siguranță vei găsi una pe placul tău. Fă cunoștință cu universul ceaiului negru!

Gust

În general, ceaiurile negre se caracterizează printr-un gust puteric, robust, o infuzie de culoare închisă și un aftertaste astringent.

Cofeină

Conținutul de cofeină este mai ridicat decât în cazul altor ceaiuri – verzi sau albe, dar mai scăzut decât al cafelei. Nivelul de cofeină se situează undeva între 50 și 90 mg/ ceașcă, variind în funcție de sortiment. De exemplu, o ceașcă de Masala Chai va avea mai puțină cofeină decât una de Assam, deoarece Masala conține condimente într-o proporție ridicată.

Continuă lectura

9 octombrie 201922 octombrie 2019

Studiile au confirmat: Ceaiul îmbunătățește sănătatea creierului

Se știe că ceaiul are efecte benefice asupra sănătății, lucru confirmat de numeroase cercetări. Încă un studiu vine acum să arate avantajele băutorilor de ceai, de data aceasta legat de funcțiile cognitive.

Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea Națională din Singapore, alături de colaboratori de la Universitatea din Essex și Universitatea din Cambridge, indică faptul că persoanele care beau ceai în mod regulat au zonele creierului mai bine organizate, în comparație cu cei care nu au acest obicei.

Astfel, se aduc din nou dovezi clare că ceaiul contribuie pozitiv la structura creierului, iar consumatorii de ceai sunt mai protejați împotriva declinului cognitiv la vârste înaintate (consumul zilnic de ceai reduce cu 50% riscul declinului cognitiv la persoanele în vârstă, potrivit unui studiu anterior, din 2017).

Continuă lectura

18 iulie 2019

Ceai rece Earl Grey cu lavandă

Pentru zilele calde de vară, când îți dorești să te hidratezi cu ceva răcoritor și bun, îți propunem o rețetă de ceai rece cu aromă deosebită: Earl Grey cu lavandă.

Earl Grey este un sortiment des întâlnit pe rafturile cu ceaiuri aromatizate, fiind o combinație de ceai negru și bergamotă. Bergamota face parte din familia citricelor și este un fel de portocală-lămâie, astfel că acest ceai are un gust fructat, parfumat. Mai multe despre Earl Grey poți citi în acest articol.

Despre infuzia de lavandă se știe că are un efect calmant și asigură un somn liniștitor. Noi credem că aroma sa face pereche bună cu ceaiul negru Earl Grey, inclusiv în varianta „ice”. Bonus, e super-simplu de pregătit. Iată de ce ingrediente ai nevoie pentru o băutură revigorantă și aromată:

4 lingurițe ceai Earl Grey
1 litru apă fierbinte
1 linguriță de flori uscate de lavandă pentru ceai
2 linguri zahăr
câteva tulpini de flori de lavandă sau crenguțe de frunze de mentă proaspătă, pentru decor

Mod de preparare

Lasă la infuzat ceaiul Earl Grey și florile de lavandă în apa fierbinte pentru circa 10 minute.
Strecoară infuzia, apoi adaugă zahărul și amestecă până când acesta se topește.
Așteaptă până când ceaiul s-a răcit.
Toarnă-l în pahare înalte de sticlă, pune câteva cuburi de gheață și decorează cu lavandă sau mentă proaspătă. Enjoy!

18 iunie 201918 iunie 2019

Darjeeling Ambootia, ceai negru de pe o plantație indiană cu tradiție

Magazinul nostru online s-a îmbogățit cu un nou sortiment remarcabil de ceai negru, provenit din India: Darjeeling Ambootia.

Despre Darjeeling am mai povestit în articolul Darjeeling, taramul magic al ceaiului. Pe scurt, este denumit și “șampania ceaiurilor” datorită gustului său dulce-tămâios, asemănător cu vinul muscat.

Ambootia este una dintre cele mai celebre grădini de ceai din regiunea indiană Darjeeling. Situată la poalele munților Himalaya, în valea Kurseong, aceasta beneficiază de condiții geografice excelente, ceaiul fiind cultivat la altitudini de aproximativ 1370 m. Ceaiul Darjeeling Ambootia provine de pe această plantație specială. Continuă lectura „Darjeeling Ambootia, ceai negru de pe o plantație indiană cu tradiție”

8 iunie 20198 iunie 2019

Ce înseamnă “terroir” și cum influențează gustul ceaiului

Este uimitor cum dintr-o singură plantă, Camellia Sinensis, se pot obține zeci de tipuri de ceaiuri. Și ne referim aici doar la varietatea extraordinară a ceaiurilor simple, excluzând sortimentele care presupun și alte ingrediente – plante, fructe sau mirodenii.

Aceeași plantă a ceaiului cultivată în Japonia va fi diferită de cea de pe plantațiile din China, iar ceaiurile produse vor fi de asemenea diferite. În plus, și în cadrul aceleiași țări ceaiurile pot varia la gust și aspect, chiar și în aceeași categorie (verzi, negre, oolong etc.) Un ceai negru indian va avea alt gust decât unul negru turcesc, de exemplu.

Cum se explică acest lucru?

Continuă lectura „Ce înseamnă “terroir” și cum influențează gustul ceaiului”

17 mai 2019

Rețetă: Chec cu ceai și curmale

Curmalele sunt o gustare potrivită alături de un ceai bun, dar merg la fel de bine și pentru a pregăti un desert… cu ceai. Care de asemenea poate fi servit la ceai. Can you see the pattern? 😀

În rețeta de astăzi, curmalele îndulcesc un chec delicios, în care vei mai găsi mere, unt și o aromă subtilă de vanilie. Poftă bună!

Continuă lectura „Rețetă: Chec cu ceai și curmale”

11 decembrie 201812 decembrie 2018

Desert cu ceai: Earl Grey Panna Cotta

Astăzi avem pe listă un desert aromatizat discret cu ceai, simplu de pregătit chiar și pentru cei fără prea mare experiență în bucătărie. Îl poți prepara de sărbători, dacă vrei o alternativă la cozonaci, bomboane și prăjituri prea grele.

Earl Grey Panna Cotta combină celebrul desert italian cu parfumul unui ceai negru cu bergamotă, rezultând un dulce ușor și răcoritor.

Continuă lectura „Desert cu ceai: Earl Grey Panna Cotta”

9 octombrie 2018

O ceremonie a ceaiului în Germania? Da, există!

Despre nemți se știe că apreciază berea, însă poate ați fi surprinși să aflați că există o regiune în Germania unde ceaiul se află la loc de cinste. Și nu vorbim de un obicei recent, ci de o tradiție care a debutat în secolul al XVII-lea!

Datorită poziționării geografice și a legăturilor comerciale cu Anglia și Olanda, în estul regiunii Friesland a înflorit de timpuriu o pasiune pentru ceai, care se menține până astăzi.

Când cafeaua a cucerit Germania și alte zone ale Europei în secolul al XIX-lea, locuitorii din Friesland au rămas fideli ceaiului, acesta fiind mai economic. Funzele de ceai puteau fi utilizate de mai multe ori, iar procesul de preparare nu necesita filtre sau aparate de măcinat. Pentru a-și arăta ospitalitatea când primeau musafiri, cei din Friesland puneau mai multe frunze de ceai la infuzat în ceainic, astfel că în timp ceaiul tare a devenit standardul în regiune.

Prin ce se diferențiază ceaiul din Friesland de Est? Continuă lectura „O ceremonie a ceaiului în Germania? Da, există!”

29 septembrie 20183 decembrie 2019

Ceaiul în Anglia: de la exclusivism la băutură-cult

Ceaiul și-a făcut loc în lumea britanică la jumătatea secolului al XVII-lea, inițial ca un capriciu scump; doar familia regală și aristocrația și-l permiteau.

Servitorii nu aveau voie să umble cu frunzele de ceai, acestea fiind ținute de stăpâna casei într-un dulap special, alături de cești și celelalte vase. Când se dorea servirea ceaiului, servitorii pregăteau masa, recipientele pentru ceai și aduceau ceainicul cu apă fierbinte. Doamna casei era cea care prepara ceaiul, punând frunzele la infuzat în apă și apoi turnând băutura în cești.

La poziționarea ceaiului ca băutură exclusivistă au contribuit taxele ridicate, care făceau ca prețul de vânzare să fie foarte mare: la jumătatea secolului al XVIII-lea, taxa pe ceai ajunsese la 119%. Contrabanda nu a întârziat să apară. De-abia în 1784 taxa pe ceai a scăzut la 12,5%, iar ceaiul a câștigat rapid teren în inimile și ceștile englezilor.

Cafenelele londoneze sunt cele care au facilitat popularizarea ceaiului în Anglia. Cafeneaua deținută de Thomas Garway în Exchange Alley a fost unul dintre primele localuri care au servit ceai publicului, atât vrac, cât și gata preparat, în anul 1657. Trei ani mai târziu, primele reclame la ceai lăudau proprietățile sale de revigorare a organismului și de prevenire a îmbătrânirii. Continuă lectura „Ceaiul în Anglia: de la exclusivism la băutură-cult”